Amintiti-va de ei!
Desfacem cadourile, radem impreuna, ne asezam la masa. Dar dincolo de fereastra – acolo, afara, in intuneric – sunt cei carora Craciunul nu le aduce nici o mangaiere.
Pentru ei este doar o zi oarecare, de singuratate, teama, foame, boala, oboseala si tristete. Pentru multi, chiar si o odaita amarata ar fi un loc minunat – cald, adapostit si suficient de mare pentru o familie intreaga. Camarile noastre pline, apa noastra curata, sanatatea si linistea noastra sufleteasca, familiile, pentru ei sunt doar un vis.
Unii au cunoscut odata lumea noastra – si au pierdut-o, au fost alungati din ea, sau li s-a rapit.Unii n-au cunoscut decat teama, saracia si moartea. Se cuvine se le aratam dragostea noastra si de acest Craciun – sa-i poftim la masa, sa le impartim daruri, sa-i facem fericiti. (Pam Brown, n 1928)
Dar as dori ca noi, cei rasfatati, sa auzim toate glasurile de dincolo de ferestrele noastre. Macar acum, de Craciun, am putea sa oferim o jucarie copilului care sta la colt de strada cu mana intinsa, cu hainele subtiri, si cu frica si frigul in suflet. Sa oferim un colt de paine batranei de care toata lumea a uitat….pana si copii ei, iar acum e singura, abandonata intr-o casuta rece sau poate chiar afara cu prea putini banuti ca sa isi permita o felie de cozonac, intrucat pana si painea ii lipseste.
E deajuns sa ne gandim la copilaria noastra cand ii vedem pe cei mici, imprastiati pe strada, alergand cu manuta intinsa. Sa aruncam pentru o secunda valul de pe ochi si sa ne imaginam pe noi in locul lor. Am fi dat orice pentru o bucurie de Craciun, printre atatea necazuri, tristeti.
Haideti sa facem acum un bine. Luati o jucarie de acasa si oferiti-o unui copil sarman sau participati la campaniile de ajutorare. Mai jos sunt cateva exemple.
Ocazii sunt. Trebuie doar SA VREI sa ajuti. In fond, nu pierzi nimic daca oferi cuiva un zambet de Craciun.
